Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Click aici pentru a afla mai multe detalii. ascunde mesajul

Istoricul natației în România

ultimul update12 Apr 2016, 21:53

Istoricii au descoperit in tara noastra marturii ce demonstreaza practicarea inotului de catre oamenii care traiau in apropierea apei, in scop utilitar, ca mijloc de supravietuire, ca necesitate igienica distractiva sau ca sport. S-a facut referire la inotul „voinicesc”, care are unele asemanari cu craulul de astazi. Multe misiuni si fapte de lupta, din secolele al XV-lea si al XVI-lea, ale ostasilor si oamenilor asezati pe langa ape si mai ales de-a lungul Dunarii, dovedesc cunoasterea tainelor inotului. Daca la greci si romani inotul era considerat un act de cultura, la romani apare „vrednicia” ca impuls pentru a demonstra curajul, puterea, dibacia in a infrunta forta apelor. Adesea pregatirea era stimulata de intreceri ale caror performante intrau in legende. Sunt balade in care se arata ca „el inota ca un peste” sau admiratia pentru „isprava lui Valcan”, care a inotat de-a lungul Dunarii pana la Sulina pentru a scapa de turci. Apare, de asemenea, pretuirea oamenilor fata de inot, mai ales, a fetelor care puneau la incercare flacaii: „manifestind dispret pentru cei nevolnici in acest exercitiu indispensabil in regiunea dunareana” (C. Kiritescu - Palestrica).

Din datele culese de N. Postolache (Istoria Sportului in Romania, 1995) s-au retinut cateva momente semnificative: in anul 1769 se vorbeste in Cronica Hotinului despre inotul „iepureste” la romani; in 1820, la Arad, pe malul Muresului, functiona o baie publica care avea si o „scoala de inot”; in 1840-1841, Gheorghe Asachi (referent al scolilor din Moldova) include in programul scolar al Academiei Mihailene din Iasi, ca materii obligatorii, exercitiile de gimnastica, scrima si inot; in 1845 se publica la Arad cartea „Maestrului de inot aradean”; in 1850 se amenajeaza primul bazin natural pe malul Muresului, la Arad. Sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea au fost marcate de preocuparile pe plan organizatoric si competitional, in special in orasele Timisoara, Oradea, Cluj, Targu Mures, Arad, Bucuresti (aici Societatea „Tirul” va juca un rol deosebit).

S-au organizat diferite intreceri, care aveau ca scop principal efectul spectacular si distractiv, dar si recunoasterea caracterului utilitar al inotului. Aceste actiuni au insemnat primii pasi in afirmarea inotului ca sport, inceputul jocului de polo si sariturilor in apa. 

In 1880 se deschide in Bucuresti bazinul si „Scoala de inot” a societatii „Tirul”. Bazinul, captusit cu lemn, avea dimensiunile de 30/15 m. Primul concurs dotat cu premii se desfasoara in 1888, cind in cadrul Serbarii Anuale a societatii „Tirul” figureaza si inotul.

In provincie, Timisoara pare sa fie primul oras unde se infiinteaza o sectie de natatie, in 1899, la clubul „Atletic” (T.Schaed, Istoricul natatiei in Banat). Mai tirziu apar A.M.E.F.A. (Arad) in 1911, Gloria C.F.R. Arad in 1919, Vulturii Lugoj in 1923 etc.

In 1905, la serbarile organizate in Bucuresti de societatea „Tirul”, s-au disputat doua probe de inot: inotul sub apa, cistigat de elevul M. Herdan si inotul de „iuteala”, cistigat de elevul N. Serbanescu. Inca nu se poate vorbi totusi de inot ca sport. Tot acum apar unele actiuni in orasele mari din Ardeal, precum si la Galati, Braila, Constanta. In 1912 are loc prima editie a concursului de fond pe Dunare intre Macin-Ghecet (13 km), care dupa razboi va deveni traditional.

In 1912 se constituie „Comisiunea de natatie” in cadrul FSSR (Federatiunea Societatilor Sportive din Romania). Aceasta s-a autodizolvat si s-a reinfiintat in 1915, sub titulatura „Comisia de Inot”, ce avea urmatorii membri: A. D. Florescu - presedinte, T. Davila, M. Savu, Gh. Iconomu si V. Badulescu.

La 1 decembrie 1919, FSSR organizeaza o noua Comisie al carei presedinte devine T. Davila, iar membri sunt: G. Dragomirescu, C. Dumitrescu-Kiki, M. Savu si T. Savulescu. Abia dupa primul razboi mondial se poate vorbi cu certitudine de inceperea raspindirii inotului in Romania. Ea se petrece rapid in orasele din Ardeal si Banat (Oradea, Cluj, Tg. Mures, Arad, Timisoara).

In 1919, la Timisoara, are loc un concurs la care participa si inotatori din Szegedin. In 1921 are loc dechiderea strandului din Timisoara, care da prilejul organizarii unor competitii interesante, ca de exemplu campionatul „Bega”. S-au facut eforturi pentru organizarea primelor C.N. de inot, de sarituri si de polo. Multe din competitiile locale sau regionale, organizate dupa1920, au fost declarate „Campionate Nationale”. Denumirea nu era justificata, deoarece au participat sportivi doar din cateva localitati. De aici, s-a creat confuzia referitoare la data organizarii primei editii a Campionatului si a primilor campioni ai Romaniei. O lunga perioada de timp, cele 3 ramuri ale natatiei au avut o evolutie comuna, intrecerile organizandu-se concomitent.

La inceputul sec. al XX-lea aparuse si la noi necesitatea constituirii unui for central de coordonare si organizare a acestui sport. Dar greutatile inceputului, lipsa de experienta si de suport organizatoric in teritoriu, conditiile materiale precare si alte cauze au facut ca o serie de organisme si fondurile organizatorice folosite pe parcurs sa se dovedeasca a fi neviabile. Intre anii 1923-1927, in cadrul FSSR, functiona „Comisia Sporturilor pe Apa”, care includea natatia si canotajul, ulterior ramanand profilata numai pe natatie.

Una din cauzele care provocau stagnarea dezvoltarii natatiei in Romania era lipsa bazinelor. Capitala dispunea, dupa cum spuneam anterior, de un singur bazin, „Tirul”. Aici sportivii nu se puteau antrena pe distantele clasice, el fiind neregulamentar.

Totusi, in anul 1925, la Campionatele nationale disputate la Cluj, fara inotatorii din Bucuresti, competitia s-a desfasurat pe distante clasice. Iata câteva rezultate:

- 100 m Inot pe o parte (over): Berges= 1.27,0
- 100 m Spate: D.Devici = 1.34,4
- 200 m Liber: Felicides = 3.07,3
- 200 m Bras: Felicides = 3.38,4
- Staf 3x50m Mixt: Staruinta Oradea = 1.56,0

In 1926 cursele de fond de pe Dunare revin inotatorului N. Bancila (2h.01'00) pe distanta Macin-Galati si lui G.Bacagioglu (3h) pe distanta Braila-Galati. La Constanta se desfasoara un concurs de fond intre Constanta si Techirghiol, cistigat de Gh. Valmarescu. In continuare, aici ia amploare organizarea curselor de fond, astfel incit in anul 1927 are loc primul concurs disputat intre Techirghiol-sat si Techirghiol-movila (12 km), cu participarea a 25 concurenti (din care numai 3 termina cursa). Cistiga Constantin Paun in 5h.05'00. O alta cursa intre Far si Cazino (1 mila) este cistigata de D. Dumitrescu in 33 minute.


Înființarea Federației Române de Natație

O noua etapa de dezvoltare a inotului caracterizeaza anii 1929 si 1930, cind se poate spune ca aceasta disciplina a ajuns la maturitate. Astfel, la Bucuresti, in anul 1929, se deschide una din cele mai frumoase baze sportive: Bazinul Kiseleff (azi Strandul Tineretului). In anul urmator,1930, Bucurestiul este inzestrat cu un nou bazin: Lido, deschis in luna august printr-o importanta competitie: „Cupa inter-orase” (cu participarea unor sportivi din Bucuresti, Cluj si Tg. Mures). Dar in prealabil, in martie 1930, UFSR (Uniunea Federatiilor de Sport din Romania) il desemneaza pe Mihail Savu ca sa pregateasca constituirea federatiei (in conformitate cu Legea Educatiei Fizice din 1929). 

Pe data de 21 decembrie 1930, se constituie Federatia Romana de Inot (pe care o vom gasi si sub denumirea de FR de Natatie), care se afiliaza la UFSR in 1933. In 1931, la Bucuresti, are loc prima editie a Campionatelor scolare, castigatorii fiind recompensati cu diplome si cu brevetul de inotator scolar. FRN a publicat regulamentul de inot, a constituit o comisie medicala, a introdus fisa individuala a inotatorului, iar din 1932 timpii in concurs se inregistrau cu cronometre oficiale. În 1933 s-a infiintat sectia de inot din Liga Navala Romana (LNR). In 1932 are loc, in Bucuresti, la bazinul Kiseleff, o competitie internationala cu sportivii clubului MTK Budapesta.

Anuarul Sporturilor din 1938-1939 prezenta componența Comitetului federal:
- presedinte - M. Savu; 
- vicepresedinti: A. Siligeanu, B. Negoescu; 
- secretar federal - V. Catina; 
- casier general - R. Hetasch; 
- membri: N. Albulescu, P. Angelescu, H. Krack, C. Leoveanu. M.Marinescu si V. Vranialici;
- membri supleanti: L. Lazarescu si P. Stroescu.

In 1940, FR de Sporturi Nautice (FRSN) se uneste cu FR de Inot (FRI) formand Federatia de Sporturi pe Apa (FRSA), al carei presedinte a fost Victor Catina. La Campionatele nationale, Bohunitski (din Timisoara) a castigat patru titluri de campion national, la toate probele de liber. În anii 1941, 1942 si 1944 nu s-au organizat C.N. În 1943, I. Slavescu a obtinut patru titluri, iar Gh. Popescu două titluri. La probele feminine, L. Bauer si F. Grigorita au obtinut cate două titluri. Din 1945, C.N. s-au tinut anual, pana in 1998, organizandu-se astfel 54 de editii, majoritatea desfasurate in Bucuresti. 

In anii 1941-1942, presedinte al FRSA a fost Ion Barzanescu, apoi E. Savulescu. Instructor federal-sef pentru inot era F. Bratan. Intre anii 1944-1946, federatia este supusa mai multor schimbari. In 1946, in cadrul SP este organizata FR de Inot, in care apar noi membri. Inspector si secretar onorific a fostnumit Robert Podlaha. În mai 1948, federatia se restructureaza, devenind sectie a Directiei Tehnice a ASP. 

Intre anii 1949-1957 a functionat „Inspectia de Natatie” in cadrul Directiei instruirii sportive din CCFS (de pe langa Consiliul de Ministri) si Comisia Centrala de Natatie, organ voluntar care colabora cu Inspectia in vederea organizarii si conducerii acestui sport. In functia de inspectori de natatie au fost: B. Orenstein, E. Fischer si C. Vargolici (1950-1957). Dupa 1950, a fost infiintata functia tehnica de antrenor de stat. Din 1958, functioneaza FR de Natatie, in cadrul UCFS, CNEFS (1967), Ministerului Sporturilor (1990), MTS (Ministerul Tineretului si Sportului) si al ANS (Agentia Nationala de Sport).

Din 1952, Campionatele de juniori incep sa se organizeze separat, iar in 1965 are loc primul C.N. pentru copii. Dintre sportivii care in perioada de inceput au devenit campioni nationali si recordmani ai tarii pot fi amintiti: A. Horacsek (1928-1931), D. Gherman (1933-1936), I. Pullok (9 titluri in 1933-1939), A. Kelemen (1934-1939), Y. Aranyosi (1932-1951), iar la femei: Perlaki (10 titluri, in anii 1935-1940), E. Rafael (6 titluri, in anii 1938-1940), E. Treybal( 1938-1940).

Probele de bras au fost dominate, in anii 1951-1960, de un trio deosebit de valoros, format din Mihai Mitrofan (10 titluri), Felix Heitz (8) si Adrian Oanta (3), cel care, in 1958, se afla doar la cateva zecimi de recordul european. Inotatorii si jucatorii de polo Z. Hozpodar si V. Marchitiu au participat la probele de craul, mixt si fluture, cucerind numeroase titluri si stabilind noi recorduri (1952-1955) iar Iosif Novak a devenit multiplu campion si recordman, in special la 100 m craul (1947-1955). Un veritabil campion a fost Al. Popescu, care a adunat 22 de titluri, din care 10 au fost consecutive la 200 m fluture, iar peste 10 au constituit recorduri (1954-1964).

La probele feminine, s-au evidentiat Sanda Eftimiu Platon, multipla campioana nationala si autoare a peste 10 recorduri nationale la probele de craul (1952-1955). Ecaterina Orosz, detinatoarea unui record la 50 m bras inca de la 14 ani, a obtinut recorduri la toate probele de bras si fluture (junioare si senioare), dar si in celelalte procedee tehnice, de asemenea, a realizat peste 30 de titluri si peste 20 de recorduri (1948-1956); Elisabeta Bocka a obtinut 14 titluri (1948-1955).

Din generatiile care au urmat, s-au remarcat in special Nicolae Butacu (30 titluri nationale, inclusiv in bazin acoperit), Flavius Visan (27), Marian Slavic (25), iar la feminin Luminita Dobrescu (30), Cristina Balaban (28) si, cu un adevarat record, Carmen Bunaciu, 70 titluri. Cele mai multe titluri castigate intr-un singur campionat, in aceasta perioada, apartin lui Vladimir Moraru - 10 titluri (individuale si la stafete), in anul 1966.

In ceea ce priveste recordurile nationale din acea perioada, s-au detasat M. Slavic si FI. Visan (cu cate 26), Anca Groza MicIaus (45), C. Bunaciu (39) si Cr. Balaban (36). 

Primii inotatori care au coborat sub 1 minut la 100 m liber au fost Titus Groza (59"2), la 12 aprilie 1952, in bazinul Floreasca (33,33 m), si Carmen Bunaciu (59"90), la 17 decembrie 1977, in bazinul de la Baia Mare (50 m). 

In anii care au urmat, a fost structurat un sistem competitional pentru toate categoriile de varsta (adaptat pentru inotul in bazin acoperit si descoperit): C.N. pentru seniori (m + f); C.N. pentru juniori I, pe doua grupe la baieti (15-16 ani) si doua la fete (14-15 ani); C.N. pentru juniori II, pe trei grupe la baieti (13-15 ani) si doua la fete (12-13 ani); C.N. pentru copii, cu patru grupe la baieti (9-12 ani) si trei la fete (9-11 ani).

Ca urmare a dezvoltarii bazei sportive, la sfarsitul anului 2000, înotul era reprezentat in 20 de judete, cu 36 de sectii active, insumând 2.625 de sportivi legitimati, din care 1.675 copii (986 m + 689 f), 77 juniori (382 m + 392 f), 178 seniori (79 m + 99 f), 143 de antrenori si 352 de arbitri. Pe baza punctelor obtinute la C.N. din anul 2000, clasamentul unitatilor sportive era urmatorul:
1) Liceul „Emil Racovita”; Steaua Bucuresti, 7 045,50 pct.;
2) CSM Pitesti 5 463 pct.; 
3) LPS Braila 2 152 pct.; 
4) CSM Ami - SA Baia Mare, 1 934 pct.;
5) CSS nr. 1 „Petrolul” Ploiesti, 1 741 pct.;
6) CSS Resita, 1 667 pct.


Competiții internaționale

Dupa 1950, sportivii au participat la numeroase concursuri internationale, la Campionate Balcanice, la competitiile oficiale: JO, CM, CE (seniori, juniori). Toate aceste actiuni au contribuit la perfectionarea sportivilor si antrenorilor, la imbunatatirea procesului de pregatire si la realizarea unor performante superioare, cele mai multe fiind in premiera. Pentru a se ajunge aici, s-a depus o munca deosebita, urmarind introducerea unui sistem fiabil de lucru, specific inotului modern de mare performanta. Aceasta activitate s-a intins pe durata mai multor ani si a presupus contributia colectiva a unui numar insemnat de antrenori si tehnicieni, pasionati si devotati meseriei lor.

Printre artizanii acestei perioade s-au numarat Emeric Freund, Pal Stroescu, Johan Francu, Constantin Vasiliu, Paula si Josif Enaceanu, Josif Toth Pall, Adalbert Iordache, Leo Ungur, Gheorghe Marinel, impreuna eu antrenorii federali. Acestia au fost urmati de cei care au desavarsit acest proces: Ion Schuster, Carol Bee, Gheorghe Demeca, Carol Corcec, Peter Lovas, Alexandru Schmaltzer, Cristian Vladuta, Mihai Mitrofan, Felix Heitz, Remus Dragusanu, Cristina Sopterian, Stefan Ionescu, Mihai Gothe, Octavian Mladin, Dan Ionescu, Magda Cristescu, Gica si Petre Deac, Viorel Vasiliu, Toma Miritescu, Ion Ionescu, Gabriela Stoicescu, Mircea Hohoiu, Mugur Tomescu, Nicolae Tat, Sergiu Tanase, Doina Sava, Carmen Bunaciu, Octavian Tileaga, Laura Sachelarie, Silviu Salgau s.a.

Trebuie amintiti si cei care au activat in actiunile pentru invatarea inotului, pregatind noi generatii de copii si juniori, ce au fost promovati in sectiile de natatie si in loturile nationale de inot. Dintre acestia ii mentionam pe Alexandru Szatmari, Teodor Spanu, Dumitru Mititelu, Dorian Covaliuc, Justinian Caracas, Bogdan Koloman, Hella Lobel, Iosif Szighet, Ladislau Block, Maria Baciu, Anca Mitrofan, Horatiu Droc, Cristina si Adina Schuster, Anca si Ion Miclaus, Dragos Aldea, George Iorgulescu, Mihai Costiniu, Neculai Aciobanitei, Gheorghina si Ianos Bachner s.a.

Jocurile olimpice

Helsinki, 1952, marcheaza participarea primului roman la o competitie oficiala: Iosif Novak la proba 100 m Liber (1'00"6), locul 26. Editiile altor J.O. s-au incheiat cu rezultatele:

  • Melbourne, 1956 - se remarca Al. Popescu, primul finalist roman la proba 200 m Fluture (2'31"0) - locul VIII;
  • Moscova, 1980 - Carmen Bunaciu, la 100 si 200 m Spate (locul IV) si stafeta 4x100 m mixt (locul VII);
  • Los Angeles, 1984 - Anca Patrascoiu (loc. III - BRONZ, prima medalie olimpica pentru inotul romanesc) la proba 200 m Spate (2'13"29), Carmen Bunaciu - 100 m Spate (locul IV), Anca Patrascoiu - 100 m Spate (locul V), Carmen Bunaciu - 200 m Spate (Iocul VII); 
  • Seul, 1988 - Noemi Lung la 400 m Mixt cu 4'39"46 (loc. II - ARGINT), Noemi Lung - 200 m Mixt - 2'14"85 (loc. III - BRONZ), Stela Pura - 200 m Fluture (locul IV), Tamara Costache - 50 m Liber (locul VI), Anca Patrascoiu - 200 m Mixt (locul VI); 
  • Barcelona, 1992 - Luminita Dobrescu, 200 m Liber (locul V), Robert Pinter - 200 m Fluture (locul VII); 
  • Atlanta, 1996 - Beatrice Coada, 400 m Mixt (locul VI) si Stafeta 4x200 m Liber fete (locul VII), Luminita Dobrescu - 200 m Liber (locul VIII);
  • Sydney, 2000: Diana Mocanu cucereste, pentru prima data in istoria natatiei romanesti, doua medalii olimpice de aur, la proba 100 m Spate (1'00"21), proba in care stabileste in premiera un nou record olimpic (in acelasi timp si record european), si la 200 m Spate (2'08"16); Beatrice Coada-Caslaru (loc. II - ARGINT la 200 m Mixt (2'12"57) si loc. III - BRONZ la 400 m Mixt (4'37/118); locul IV cu stafeta 4x200 m Liber feminin (C. Potec, S. Paduraru, L. Diaconescu, B. Caslaru, C. Herea); locul V - Dragos Coman la 400 m Liber; locul VI - Razvan Florea la 200 m Spate; în finalele intrecerilor olimpice de la Sydney au mai fost: Camelia Potec (locul VII, la 200 m Liber), Cezar Badita (VII, la 400 m Mixt) si Diana Mocanu (VIII, la 100 m Fluture).
  • Atena, 2004: Camelia Potec - AUR la 200 m Liber (1'58"03 si loc. IV la 400 m Liber (4'06"34) - rec. nat.; Razvan Florea, loc. III - BRONZ 200 m Spate(1'57"56) - rec. nat., primul inotator roman medaliat la Jocurile Olimpice, Ioan Gherghel, loc. V - 200 m Fluture (1'56"10) - rec. nat.; Dragos Coman, loc. VII - 1500 m Liber, Simona Paduraru, loc. VIII - 800 m Liber; Beatrice Caslaru, loc. VIII - 200 m Mixt.

Medaliați la campionatele mondiale

  • AUR - Tamara Costache, la 50 m Liber (25"28) - prima campioana mondiala din istoria inotului romanesc (Madrid, 1986);
  • ARGINT - Larisa Lacusta, la 200 m Bras (2'25"60) - Goteborg 1997 (bazin 25 m);
  • BRONZ - Carmen Bunaciu - 200 m Spate (2'15"40) - Guayaquil, 1982, prima medalie obtinuta la Mondiale de inotul romanesc;
  • Noemi Lung la 400 m Mixt (4'45"44) - Madrid, 1986;
  • Stafeta masculina de 4x100 m liber (3' 17"40) - Rio de Janeiro, 1995;
  • In anul 2001, la CM de seniori, inotatoarea Diana Mocanu a cucerit o medalie de AUR si o medalie de ARGINT. Inotatoarele Beatrice Caslaru si Camelia Potec au cucerit cite o medalie de bronz.

Medaliați la campionatele europene

In probele feminine:

  • AUR - Tamara Costache la 50 m Liber (0'25"50) si Noemi Lung la 400 m Mixt (4'40"21) - Strasbourg 1987; Camelia Potec la 200 m Liber (1'58"79) si 1'58"20 - Madrid 2004, si 400 m Liber (4'08"09) - Istanbul 1999.
  • ARGINT: Stafeta fem. 4x200 m Liber(8'09"15) - L. Dobrescu, S. Pura, N. Lung, A. Patrascoiu - Strasbourg, 1987, Beatrice Coada- Caslaru - la 200 m Mixt (2'16"68), 400 m Mixt (4'44"67), 400 m Liber (4'12"33), la 200 m Bras (2'32"00) - Atena, 1991; Luminita Dobrescu la 200 m Liber (2'00"39) - Sheffield, 1993; Beatrice Coada-Caslaru la 400 m Mixt (4'41"06) - Rostock, 1996 (bazin 25 m); Beatrice Coada-Caslaru la 200 m Mixt (2'15"12) la 400 m Mixt (4'40"98), la 200 m Bras (2'2"80) - Istanbul, 1999; Camelia Potec - 400 m Liber (4'09"31) - Madrid, 2004.
  • BRONZ: Cristina Balaban la 100 m Spate (1'09"60) - Utrecht, 1966, a obtinut prima medalie la Europene pentru inotul romanesc; Carmen Bunaciu, la 200 m Spate (2'17"98) - Jonkoping, 1977; la 100 m Spate (1'03"34) - Split, 1981; la 100 m Spate (1'03"08) - Roma, 1983; Tamara Costache, la 100 m Liber (56"11); Noemi Lung, la 200 m Mixt (2'15"84); Luminita Dobrescu, la 200 m Liber (2'00"87); Stela Pura, la 200 m Fluture (2'11"56) si 400 m Liber (4'09"65) - Strasbourg, 1987; Luminita Dobrescu, la 200 m Liber (2'01"77) - Atena, 1991; Camelia Potec, la 200 m Liber (2'00"17) - Sevilla, 1997; Diana Mocanu, la 100 m Fluture (1'00"02) si Stafeta feminina 4x200 m Liber (8'07"75); C. Potec, B. Caslaru, L. Diaconescu,S. Paduraru - Istanbul, 1999; Camelia Potec - 800 m Liber (8'37"56) - Madrid, 2004; Beatrice Caslaru - 200 m Mixt (2'15"70) - Madrid; Stafeta feminina 4x200 m Mixt (8'06"26).

În probele masculine: 

  • ARGINT - Nicolae Butacu la 100 m Liber (49"49) si 200 m Spate (1'56"29) - Rostock, 1996 (bazin scurt); Dragos Coman la 1500 m Liber (15'13"10) - Istanbul, 1999; Ioan Gherghel la 200 m Fluture (1'56"82) si Razvan Florea la 200 m Spate (1'58"00) la Madrid, 2004.
  • BRONZ - Nicolae Ivan la 100 m Liber (49"56) - Rostock, 1996 (bazin 25 m); Dragos Coman, la 400 m Liber (3'49"04) - Istanbul, 1999; Dragos Coman - 400 m Liber (3'49"52) si 1500 m Liber (15'15"42) la Madrid, 2004.

Performante deosebite au fost obtinute la CE de la Helsinki, din anul 2000, unde au fost cucerite 14 medalii (3 de aur, 6 de argint si 5 de bronz). Medaliile de AUR au fost obtinute de Beatrice Coada-Caslaru, la 200 m Mixt (2'12"57) si 200 m Bras (2'26"76) si de Stafeta de 4x200 m Liber (8'03" 17), in componenta cu Camelia Potec, Simona Paduraru, Lorena Diaconescu, Beatrice Coada-Caslaru, Carmen Herea. Medaliile de ARGINT: Beatrice Coada-Caslaru la 400 m Mixt (4'41"64); Diana Mocanu, la 50 m Spate (28,85), 100 m Spate (1'01"54) si 200 m Spate (2'11"62); Dragos Coman la 400 m Liber (3'48"69); Cezar Badita, la 400 m Mixt (4'19"42). Medalii de BRONZ: Camelia Potec, la 200 m Liber (2'00"32) si 400 m Liber (4'11"76), la stafeta 4x100 m Mixt feminin (4'10"05) in componenta cu B. Caslaru, D. Mocanu, C. Potec, Lorena Diaconescu; loan Gherghel la 200 m Fluture (1'58"54); Dragos Coman la 1.500 m Liber (15'10"97).

La C.E. pentru juniori au fost cucerite in anii 1967-2000 un numar de 94 de medalii (28 de aur, 29 de argint si 37 de bronz). 

La junioare, prima medalie (bronz) a fost obtinuta de Georgeta Cerbeanu, la 100 m Fluture, in 1967. Medalii de AUR au castigat: Camelia Potec (6), Diana Mocanu (6), Stela Pura, Beatrice Coada, Simona Paduraru (cate 2), Tamara Costache, Livia Copariu, Ioana Naghi, Lorena Diaconescu, Catalina Casaru, Raluca Udroiu si Stafeta 4x100 m Liber (cate 1 medalie). 2 medalii (ARGINT și BRONZ) a cucerit Ionela Cozma la editia din 2005 a C.E. jun. Budapesta.

La juniori au fost cucerite 3 medalii de AUR (Cristian Ponta, Robert Pinter, Dragos Coman) si 4 medalii de BRONZ.

In cadrul Jocurilor Mondiale Universitare (Universiada), romancele au obtinut 31 de medalii (15 de aur, 9 de argint, 9 de bronz). Medalii de AUR: Noemi Lung (5), Carmen Bunaciu (5), Anca Patrascoiu (2), Sanda Iordan (1), Lorena Diaconescu (1). In premiera pentru natatia romaneasca, Tamara Costache figureaza cu primul record mondial stabilit de un inotator roman (50 m Liber - 25"28, stabilit la 23 august 1986 si omologat de FINA, precum si cu inca 4 recorduri europene (24"50; 25"34; 25"31; 25"28) la proba de 50 m Liber, stabilite in perioada 14 iunie-23 august 1986 si omologate de LEN. In anul 2005, la Izmir, Camelia Potec a cucerit medalia de AUR si titlul de Campioana mondiala universitara in proba de 400 m Liber si BRONZUL la 200 m Liber.

Maeștri emeriți ai sportului la inot sunt 16 sportivi:
- Diana Mocanu
- Camelia Potec
- Beatrice Coada-Caslaru
- Noemi Lung
- Anca Patrascoiu 
- Tamara Costache
- Carmen Bunaciu
- Luminita Dobrescu
- Dragos Coman
- Simona Paduraru
- Lorena Diaconescu
- Nicolae Butacu
- Larisa Lacusta
- Nicolae Ivan
- Ionut Musat
- Flavius Visan.

Titlul Maestru al sportului a fost obtinut de peste 200 inotatori si inotatoare.

Antrenorii emeriți din inotul romanesc, distinsi pentru merite deosebite in dezvoltarea si promovarea acestui sport in România, sunt:
- Laura Sachelarie si Doina Sava, Gheorghe Demeca, 
- Octavian Tileaga si Eduard Caslaru, loan Schuster, 
- Mihai Gothe si Cristina Sopterian, Petre Deac,
- Nicolae Tat si Gica Deac, Silviu Salgau, Gabriela Stoicescu,
- Neculai Aciobanitei si Mugur Tomescu, Toma Miritescu,
- Ion Ionescu si Mihai Mitrofan, Carmen Bunaciu,
- Octavian Mladin si Sergiu Tanase, Dan Ionescu,
- Angela Covic si Viorica Marineci, Remus Dragusanu, 
- Stefan Ionescu si Mihai Costiniu, Magda Cristescu,
- Gheorghe Perjaru si Mariana Pop, Dragos Aldea,
- Dumitru Lungu si Aurel Seicaru.


Înotul de fond și de mare fond

Inotul practicat in ape deschise are o indelungata traditie, acesta stând la baza dezvoltarii inotului sportiv. In toate tarile, inclusiv la noi, inceputurile practicarii acestui sport s-a facut in apele râurilor si lacurilor lânga care traiau oamenii. Sunt cunoscute exemple din istorie: in 1815, Jean Sallati, soldat in armata franceza, a traversat Canalul Manecii, dupa batalia de la Waterloo, in 30 de ore, iar in 1875, capitanul Matthew Webb, din marina engleza, a trecut Canalul Manecii de la Dover la Calais in 21h39'. In 1912, a fost organizata in Romania prima editie a concursului de fond pe Dunare intre Macin si Ghecet (13 km), iar in 1923, cursa s-a desfasurat intre Braila-Galati, devenind traditionala.

Au mai fost organizate numeroase concursuri de fond pe diferite distante, ca de exemplu: Constanta-Techirghiol, pe Dunare, la Calarasi, Braila, pe Bega la Timisoara, pe lacul Floreasca - cursa anuala denumita „Traversarea lacurilor”. Printre castigatorii curselor de fond s-au numarat, la proba masculina, N. Bancila, G. Bacagioglu, T. Spanu, Em. Florescu, A. Iordache, Gh. Cociuban, E. Csordas, I. Szillas, G. Moraru, iar la proba feminina: V. Rusu, L. Cuc, G. Mangezius, S. Platon, V. Rotaru, G. Manafu, I.Coroiu.

In 1990 polo-ul s-a desprins din structura FRN constituindu-si propria federatie, Federatia Romana de Polo. In 1964, s-a infiintat functia de Secretar General-adjunct si de Antrenor Federal, special pentru inot (1964), polo (1971) si sarituri in apa (1990). 


De-a lungul anilor, conducerea federatiei a avut urmatoarea componenta:

Presedinti:
- M. Savu (1930- I939);
- V. Catina (1940);
- M. Barzanescu (1941-1942);
- E. Savulescu (1942-1944);
- P. Cornea (1950- I952);
- L. Ady (1953-1955);
- I. Tutoveanu (1955- I957);
- M. Manescu(1957-1961);
- A. Laptoiu (1962-1967; 1978-1992); 
- I. Simion (1967-1973);
- T. Pop (1973-1974);
- Maria Stanescu (1975-1978);
- Matilda Raiciu (1992-1996);
- M. Dimitrescu (1997-2001);
- G. Calu-Leoca (2001-2005)
- Viorel Paunescu (2005-2014); (Presedinte de onoare 2014-prezent);
- Camelia Alina Potec (2014-prezent)

Secretari generali:
- V. Catina (1931-1939);
- R. Podlaha (1947-1948);
- Z. Filipescu (1950-1954);
- V. Constandache (1958-1962);
- C. Mihai (1962-1964; 1967-1977);
- C. Radut (1964-1967);
- V. Maltopol(1978-1982);
- L. Dumitrescu (1982-1990);
- D. Ionescu (1990-2000);
- S. Iamandi (2000-2014);
- Viorel Bitang (2014-2016);
- Bogdan Ionut Guta (2016-prezent)

Secretari generali adjuncti:
- C. Mihai (1964-1966; 1978-1986);
- N. Dragne (1966-1967);
- M. Cojocaru (1968-1970);
- S. Iamandi (din 1987-2000).

Antrenori de stat si federali:

a. Pentru TOATE ramurile natatiei:
- H. Iacobini (1950-1954);
- V. Constandache (1954-1958);
- O. Mladin (1958-1964);
- AI. Popescu (1966-1971 ); 

b. Pentru ÎNOT:
- A. Urmuzescu (1964-1974);
- T. Munteanu (1974-1982);
- M. Olaru (1982-1985);
- D. Ionescu. (1985-1990);
- M. Gothe (1990);
- V. Vasiliu (1990-1991);
- R. Diaconescu (1990-1994);
- Gh. Perjaru (1991-2005);
- O. Tileaga (2005-2014);
- Silviu Anastase (2014-prezent).

c. Pentru SĂRITURI ÎN APĂ:
- Ioan Ilieș (1990-1993);
- Virgil Boboc (1994-2012);

Au contribuit la dezvoltarea natatiei: S. Kostyal, V. Buzea, E. Ticaliuc, R. Grigore, R. Toroceanu, F. Rothe, D. Ionita si alti colaboratori. Numerosi profesori si antrenori au publicat manuale si lucrari de specialitate, dintre care amintim: T. Angelescu, A. Aslau, M. Cerchez, C. Ciobanu R. Dragusanu, N. Dumitrescu, I. Dragan, N. Hatzack, A. Lascu, E. Magda, Gh. V. Marinescu, O. Mladin, S. Mociuschi, T. Munteanu, M. Olaru, I. Oprisescu, T. Spanu, C. Tureas, Ad. Vasiliu, H. Wittenberger.

Specialisti, profesori, antrenori si cercetatori au contribuit la orientarea teoretica si metodica, la fundamentarea stiintifica a procesului de selectie si pregatire a sportivilor din ramurile natatiei, la formarea si perfectionarea cadrelor specializate in natatie si a antrenorilor: N. Dumitrescu, I. Oprisescu, C. Bucur, G. Cretulesteanu, I. Jivan, A. Nicu, P. de Hillerin, I. Dragan, A. Urmuzeseu, C. Radut, V. Schor, I. Stupineanu, D. Tocitu, M. Serban, P.Voicu, R. Comianu, M. Olaru, T. Munteanu, I. Schuster, Gh. Demeca, C. Corcec, Cr. Sopterian, R. Dragusanu, G. Fischer, P. Decuseara, N. Hatzack (autorul primului manual metodic pentru sărituri în apă), I. Ilieș, D. Sârbu și alții.

In 1998, in structura federatiei a fost preluata si ramura de Pentatlon Modern, devenind Federatia Romana de Natatie si Pentatlon Modern (FRNPM)

In anul 2000, Biroul FRNPM era compus din presedintele Mirica Dimitrescu, vicepresedinti: M. Banu, M. Fulga, G. Calu și membrii: D. Ionescu (secretar general), Gh. Perjaru si V. Boboc (antrenori federali), P. Decuseara, D. Tundrea, C. Savoiu, V. Puiu, I. Codreanu, D. Spirlea, Al. Noaptes, L. Antoniu, I. Badescu, M. Artucov, T. Miritescu, Gh. Dinu, N. Sparios, A. Gavozdea, D. Iliescu. 

In noiembrie 2000, Stefan lamandi a fost numit Secretar General si membru al Biroului FRNPM.

In anul 2001, federatia s-a reorganizat confom prevederilor Legii Educatiei Fizice si Sportului Nr. 6, din 28 aprilie 2000. Adunarea Generala din 9 noiembrie a adoptat noul Statut si a ales Biroul Federal, compus din 9 membri. In calitate de presedinte a fost ales George Calu-Leoca. S-a stabilit componenta Consiliului director (organul de administrare si gestionare al federatiei): Stefan lamandi - secretar general, Daniela Ilies - contabil, Gheorghe Perjaru, Virgil Boboc si Dumitru Sparlea - antrenori federali.

Pe data de 02 noiembrie 2005, in sala Florentina a hotelului Intercontinental din Bucuresti, s-a desfasurat Adunarea Generala de alegeri a noilor organe de conducere a FRNPM. Delegatii celor 65 de cluburi si asociatii sportive prezente au ales in unanimitate:

  • Presedinte al FRNPM - dl. Viorel I. Paunescu
  • Vicepresedinte al FRNPM - dl. George Calu-Leoca. 

Ca membri ai noului Birou Federal au fost desemnati:
- Viorel I. Paunescu - presedinte FRNPM
- George Calu-Leoca - vicepresedinte FRNPM
- Stefan Iamandi - secretar general FRNPM
- Octavian Tileaga - antrenor federal Inot
- Doina Sava - antrenoare inot LER-STEAUA
- Ion Miclaus - antrenor inot CSS Sibiu
- Constantin Calina - antrenor pentatlon modern Olimpia Buc.
- Ana Popescu - antrenoare sarituri Olimpia Buc.
- Tudor Pendiuc - primar mun. Pitești.

 

Biroul federal 2013-2017

  • Camelia Alina POTEC - Președinte al FRNPM
  • Matei GIURCĂNEANU - Vicepreședinte al FRNPM
  • Bogdan Ionuț GUȚĂ - Secretar general al FRNPM
  • Silviu ANASTASE - Antrenor federal înot
  • Daniela ILIEȘ - Contabil-șef al FRNPM
  • Neculai ONȚANU - membru
  • Carmen BUNACIU - membru
  • Ion BĂDESCU - membru
  • Mihai LEU - membru
  • Florin AVASILOAE - membru
  • Constantin CALINA - membru

În perioada ianuarie-noiembrie 2013, secretar general adjunct a fost Camelia Alina POTEC.

În data de 1 noiembrie 2013 s-a desfășurat Adunarea Generală de alegeri a noilor organe de conducere a FRNPM. Delegații celor 112 cluburi și asociații sportive prezente au ales în unanimitate:

  • Președinte al FRNPM - Camelia Alina POTEC
  • Vicepreședinte al FRNPM - Matei GIURCĂNEANU
  • Mercedes Benz
  • Arena
  • Kober
  • Campofrio
  • Seratel
  • Adeplast
  • Myrtha Pools
  • Aqua Carpatica
  • Isostar
  • Bog Rave Advertising
  • Durby Sports Marketing
  • TVR HD
Profilul lunii
Robert
Glință
  • 1,84 mînălțime
  • 72 kggreutate
  • 190 cmanvergură
  • 18 Apr 1997data nașterii
vezi profilul complet